vineri, 19 martie 2010
luni, 15 martie 2010
Romania si tehnica

Un articol din Jurnalul National de astazi evoca cooperarea militara romana sovietica din anii 1970.
In Pactul Varsoviei, Romania avea una dintre cele mai inapoiate structuri militare si industriale si una dintre cele mai slab dotate armate.Faimoasa independenta si autarhie al lui Ceausescu fata de stapanii de la Moscova nu era numai mimata, pur si simplu Romania nu prezenta suficienta incredere pentru ca sovieticii sa o ajute cu materiale, resurse si tehnologie moderna. Atunci cand in anii 1970, expertii militari romani au cerut partii sovietice ajutor militar, au primit schite, desene si licente de productie pentru echipamente deja depasite tehnologic. La inceputul anilor 1980 cand tari ca Polonia sau RDG sau chiar Ungaria aveau elicoptere moderne de lupta (Mi 24), avioane Mi 23 (concepute in anii 1975), tancuri T72 (mijlocul anilor 70) , armata Romana avea echipamente mai vechi cu cel putin douazeci de ani (tancuri T55, avioane Mi 17 si Mi 21). Doctrina de aparare nationala bazata pe garzile patriotice, pe mobilizarea generala a populatiei si pe cedarea controlului marilor centre urbane era partial inspirata din experienta Vietnamului , partial din cauza slabei capacitati tehnologice si organizationale a aparatului industrial din Romania care nu reusea sa produca echipamente moderne. Cand sovieticii au dat schemele de lucru pentru productia unor echipamente militare (si acelea depasite), ei au spus clar, va dam licentele, dar va descurcati singuri cu subansamblele si productia (nici sovieticii nu aveau o abundenta de producatori de ansamble tehnologice moderne), asa cum fac si cehii si polonezii si altii. Si aici Romanii s-au impotmolit, pentru ca degeaba aveau inventatori (si se zice spioni buni care reuseau sa fure si de afara planuri de lucru pentru echipamente moderne industriale si militare), si ingineri buni, cand se trecea la faza de productie, erau incapabili sa produca mai mult de cateva prototipuri din echipamente moderne. Ce lipsea atunci ? Maistrii, tehnicieni , subingineri buni, producatori fiabili de sub ansambluri (piese mecanice, electronice, optice) care intrau in componenta echipamentelor militare, capacitatea organizationala de a concepe si gestiona un flux tehnologic modern fiabil. Astfel Romania ramanea un producator de echipamente obsolete (fara mare valoare tehnologica), de la pusti, la gloante si la piese de schimb pentru avioane si tancuri din anii 1950. Cand unii idealizeaza baza industriala a Epocii de Aur care a fost vanduta la fiare vechi dupa Revolutie, ei uita de fapt ca din punct de vedere organizational, industrial si tehnologic, in 1989, Romania era cu cel putin doua decade in urma altor tari din Europa Comunista (Cehia, Ungaria, RDG, Polonia) iar industria noastra era la pamant, incapabila sa produca ceea ce doreau oamenii de rand. Dotarea precara a armatei este unul dintre indicatorii cei mai buni ai acestei inapoieri, dar si in domeniul bunurilor de consum, in timpul comunismului romanii cumparau binocluri din RDG, televizoare din tarile Baltice, frigidere poloneze corturi sau echipamente de alpinism din Cehia, se bateau pentru Skode sau Trabanturi.
vineri, 12 martie 2010
despre reforma constitutiei - e pentru ei nu pentru noi

Cristian Preda vine cu cateva propuneri de modificari ale Constitutiei. Ideile lui deja sunt preluate de ziaristi (Gandul) si comentate desi putin intelese.
Cristian Preda in peisajul politic romanesc este diferit de alti politicieni. E mai urat ca Boureanu, dar mai cult ca Ponta, e mai incisiv decat ONGisti cu idei liberale chemati la talkshowuri, dar mai viclean si mai putin obedient decat Sulfina Barbu sau Flutur, soldatii de plumb ai pdlului. Multi mai vad in el inca un exponent al societatii civile , un profesor universitar uitand desigur ca de prin 1996, adica de vreo 14 ani, personajul e implicat direct in politica (consilier al lui Emil Constantinescu, consilier al lui Traian Basescu, al lui Andrei Plesu, secretar de stat la externe etc). Despre Preda, pdlisti noi cred ca poate reforma partidul dupa imaginea lor, cei vechi (Blaga) vor sa-l trimita la lipit afise pentru partid, cativa studenti tocilari spera sa-l poata imita,pe cand personajul e clar, nu trage decat pentru el. De la catedra, prin ministere, prin centre de cercetare, prin delegatii pe unde a fost nu a construit nimic, nu a lasat nimic in urma, nici o institutie, nici un proiect durabil, decat grimasa posaca a unui om cu sentinte, preocupat de soarta lui. Acum pe terenul reformei constitutiei, dribleaza si marcheaza goluri pentru ca alti politicieni de ai nostri au treaba sa-i traga sau sa-i pastreze locul lui Geoana la Senat. Si am si votat la referendum !
Iar Cristian Preda gandeste rafinat pe tema respectiva, regim prezidential, presedintele sa conduca guvernul (deh, Cezarul trebuie sa primeasca ce i se cuvine ca altfel Cristian ramanea la universitate), bicameralism (dar mai mic, asa sa ne tinem de cuvant, insa nu putem ramane numai cu mai putini deputati, e rau, Cristian si altii ca el nu se mai pot alege, lor le trebuie un alt palier, ceva mai greu de inteles pentru majoritate, un fel de camera a regiunilor, superioara, diferita), limitarea ordonantelor de urgenta (idee buna pentru ca Cristian oricum nu ajunge in Guvern), reforma regiunilor (necesara si pentru Europa pentru fondurile Europene, dar la asta Cristian nu se pricepe deci nu spune de ce) , a curtii Constitutionale (fostul sef Emil se poate duce acolo), si ceva parfum de utopie, vag sa nu se supere nimeni, Recunoaşterea demnităţii umane ca valoare centrală a ansamblului republican ( asta e pentru studentii lui liberalofili, ca sa le arate lor ca el e, tot el, neschimbat, idealist).
Pe fond propunerile lui Cristian Preda nu sunt rele, dar argumentele folosite sunt tipic profesorale si intru totul in matricea politicianului roman. Hibridul politician-profesor, aparut la noi si testat de Cioroianu si altii inainte, este cel mai rau model cu putinta pentru ca reuseste sa combine aroganta profesorului roman (ala de la catedra care copiaza manuale din strainatate, le dicteaza si ii pune pe copii sa le memoreze enervandu-se cand unii citeaza din alte manuale) cu cinismul politicianului dambovitean (care face pentru el si numai pentru el). Cristian Preda, care (nu) serveste interesul public de la inaltimea scaunului de europarlamentar reuseste sa provoace o dezbatere pe tema reformei constitutiei pe stilul va spun eu cum e bine (cum e bine pentru el, pentru ei se intelege pentru ca ce vor schimba propunerile lui daca s-ar indeplini si ce avantaje, beneficii, concluzii vom trage noi ceilalalti ramane in ceata). Pe margine, invitat si el, Valeriu Stoica (fost mare ideolog liberal care si-a scris si el cartile cu ajutorul studentilor dupa modelul brevetat de colegul) ofteaza si nu poate sa spuna decat Da cu poporu, cu poporu ce facem, ca el a votat altceva !
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)